Lucia Varga, : „În România, cine trădează, are şansă să ajungă ministru”

-

Preşedinta Organizaţiei Femeilor Liberale din România a binevoit să acorde un interviu, răspunzând următoarelor întrebări:

Stimată doamnă deputat Lucia Varga, cum se vede din Parlament activitatea administrativă şi politică a ţării din această perioadă?

Dacă ajungem aici, nu putem decât să începem prin a afirma că actuala putere este pe o cale greşită. Mi-se pare foarte grav, nu numai că a luat decizii greşite din punct de vedere administrativ şi din punct de vedere executiv, ci mi se pare foarte grav faptul că a încălcat Constituţia în nenumărate ori. A încălcat regulile din Parlament. A încălcat, până la urmă orice cutumă existentă şi am să vă dau exemple concrete şi mă refer aici la acele încălcări pe care le ştiţi şi dumneavoastră, când au numărat 160, în loc de 80, pentru a trece Legea pensiilor. De asemenea, când au fost de acord ca parlamentarii care şi-au trădat alegătorii, au devenit independenţi şi când PDL-ul a susţinut înfiinţarea în Parlament a unui grup parlamentar, UNPR, grup cu care apoi să-şi facă majoritatea şi să conducă România. Iată două exemple de abuzuri grave care s-au întâmplat în Parlament. Am făcut de atâtea ori moţiuni de cenzură, de 14 ori am avut în Parlament asumări de răspundere, asumări de răspundere pe legi foarte importante, cu impact asupra cetăţenilor, şi neputându-ne aduce contribuţia şi dezbate în Parlament, aşa cum e firesc asupra acestor legi, acum vedem efectele în teritoriu şi vă dau exemplul cel mai clar, aplicarea legii învăţământului, cei 200 de mii de copii din întreaga ţară, care vor trebui să meargă în clasa întâia pregătitoare şi pentru care şcolile nu sunt pregătite. Atunci când am depus moţiuni de cenzură şi nu am vrut să credităm guvernul pentru aceste asumări de răspundere, deputaţii PDL, UDMR şi UNPR au stat în bănci, nu s-au dus nici măcar să-şi exprime poziţia, girând această putere şi până la urmă fiind de acord cu aceste legi. Acum, văzând că populaţia a ieşit în stradă şi manifestându-şi nemulţumirea pentru situaţia în care trăieşte am vrut să fim şi de data aceasta de partea lor şi dacă ei au ales să se manifeste în stradă, noi am ales să ne manifestăm în afara Parlamentului.

Spuneaţi că este un gest politic extrem, acela de a participa la o grevă parlamentară. Acum, cum percepeţi dumneavoastră că resimte populaţia acest gest?  

În primul rând populaţia, cred eu că nu cunoaşte procedurile parlamentare suficient de bine încât să-şi dea seama de încălcările grave pe care le-a făcut actuala putere în Parlament, dar populaţia este sătulă de actuala guvernare şi de majoritatea politică din Parlament care susţine acest guvern. Dacă vă aduceţi aminte, atunci când se transmite o ştire din Parlament, se spune, parlamentarii au aprobat legea pensiilor, parlamentarii au fost de acord cu asumarea guvernului pe codul de procedură, parlamentarii însemnând şi puterea şi opoziţia. Noi n-am avut cum să ieşim în stradă să spunem eu n-am votat, eu nu susţin. Mesajul politic a fost parlamentarii au aprobat… Sigur că într-o democraţie normală, parlamentarul trebuie să stea în Parlament şi să se lupte cu puterea pentru a-şi impune punctele de vedere, dar repet, încă o dată, am făcut asta de trei ani şi, din păcate, nu cu rezultatele pe care ni-le doream şi atunci am apelat la acest gest extrem. A fost ultima soluţie, dar eu cred că a fost soluţia prin care putem să oprim şi alte abuzuri cum ştiţi că este cel privind Legea Sănătăţii, care de fapt i-a scos în stradă pe oameni şi pe care actuala putere, PDL-ul, nu a renunţat să o promoveze şi sunt convinsă că ar fi avut intenţia să vină cu ea din nou în Parlament, cu o nouă asumare de răspundere, punându-ne din nou în situaţia în care să nu ne putem spune punctul de vedere, dacă, să spunem, la celelalte legi, efectele imediate nu sunt chiar atât de grave şi prin venirea noastră la putere le putem corecta, atunci când este vorba despre sănătatea oamenilor, efectele sunt imediate şi nu ne putem juca cu sănătatea oamenilor.

Totuşi, în urma protestelor cetăţenilor din stradă, s-a decis readucerea lui Raed Arafat la post…

La legea bugetului, PNL, împreună cu PSD şi PC au depus, între alte amendamente, şi alocarea a 6% pentru sănătate. Sigur că actuala putere nu a fost de acord  cu amendamentul nostru, dar efectele se simt acum în sistemul de sănătate. Domnul Raed Arafat a revenit şi bine a făcut, pentru că măcar sistemul de urgenţă să funcţioneze cum trebuie, dar uitaţi-vă, neascultând şi neluând în calcul, chiar dacă nu se putea 6%, se dădea un 5, un 4,5 pentru sănătate, dar nestând de vorbă cu opoziţia şi neluând în seamă aceste amendamente, acum vedem blocajele din sistemul de sănătate, vedem că sunt oameni care nu-şi mai pot procura medicamentele şi mai grav, vedem oamenii care suferă de boli grele, cum sunt cei care suferă de cancer, care din păcate nu-şi mai pot lua tratamentul. Zilele trecute vorbeam cu cineva din Oradea şi am înţeles că în acest an Casa de Sănătate  Bihor a acordat de cinci ori mai puţini bani pentru bolnavii de cancer, pentru tratamentul cu citostatice, decât în anul trecut, în condiţiile în care numărul bolnavilor a crescut. Acesta este efectul lipsei de dialog, pentru că împreună puteam găsi priorităţile. Priorităţile mele şi ale partidului din care fac parte sunt în primul rând cele legate de oameni, de siguranţa cetăţenilor, de condiţiile bune pentru cetăţeni, şi sigur că priorităţile de genul încă o sală de sport, cum e cea de la Rieni, trebuiau lăsate  într-o altă etapă. Şi anul trecut am fost în criză, dar totuşi anul trecut în sistemul de sănătate s-au alocat bani, atât încât sistemul să poată să supravieţuiască.

În ceea ce priveşte lipsa de dialog dintre putere şi opoziţie, ca reprezentanţi ai opoziţiei aţi încercat să faceţi un pas în acest sens, de a introduce lucrurile pe făgaşul lor normal?

Atunci când vorbim de dialog între putere şi opoziţie ne aşteptăm ca din amendamentele pe care noi le depunem, amendamentele cu impact major, nu mă refer strict la amendamentele pe care fiecare deputat şi-le pune strict pentru colegiul lui, dar amendamentele cu impact major, cum sunt cele prin care dorim să repornim economia, cum sunt cele privind finanţarea sănătăţii, cum sunt cele privind finanţarea educaţiei, cum sunt cele privind bani pentru asigurarea funcţionării unui sistem de apărare împotriva inundaţiilor pentru cetăţeni. Acestea au fost amendamente, pe care noi le-am depus la legea bugetului şi dacă puterea vroia să aibă un dialog cu noi şi să discute cu noi, să aibă aşadar un dialog, măcar unul din acele amendamente îl aprobau. Niciunul din amendamente din câte or fi el n-au fost aprobate. Vă spun ceva, aceste amendamente nu au fost nişte mofturi ale noastre, au fost făcute în urma unor consultări cu teritoriul şi cu oamenii specializaţi în acele domenii.

În ultima perioada s-au mai calmat spiritele în ceea ce priveşte manifestările şi protestele cetăţenilor. Cum explicaţi?

În primul rând s-au calmat pentru că a venit şi vremea rea, dar problemele cetăţenilor au rămas aceleaşi, iar în al doilea rând, orice guvern când este instalat, beneficiază de o anumită perioadă de graţie din partea cetăţenilor.

Înseamnă că numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de premier a schimbat un pic spiritul din această perioadă?

A schimbat, dacă vreţi, spiritul în sensul că oamenii îşi puneau totuşi o speranţă. Sigur că ei sunt conştienţi de faptul că atâta vreme cât un guvern este girat de o majoritate care nu este legitimă şi, v-am spus, UNPR-ul care nu-i reprezintă pe ei în Parlament, atâta vreme cât nu au ca priorităţi interesele cetăţenilor, acest guvern nu va putea performa. Părerea mea este că, pe de-o parte, acest guvern este nelegitim şi el, pentru că a fost trecut prin Parlament fără să se respecte procedurile. Nu s-au putut ţine comisiile, deci, în mod normal, ar fi trebuit să avem alegeri anticipate, iar în al doilea rând, o să vedeţi cetăţenii o să se plângă din nou în Piaţa Universităţii din Bucureşti, despre marile facturi la întreţinere, pentru că acum în iarnă se confruntă cu aceste situaţii, despre faptul că nu-şi pot lua medicamente, despre faptul că n-au locuri de muncă, despre faptul că au datorii la bănci. Acestea sunt problemele. A venit domnul Răzvan Ungureanu că trebuie să muncim, concluzia mea este că fostul guvern, n-a muncit, pentru că e clar, o măsură pe care dumnealui o impune şi a mai făcut un lucru pe care, părerea mea, a vrut să-l facă doar de imagine, dar cu efecte rele asupra populaţiei şi anume că i-a chemat pe bugetari de la 8 la 16 la lucru. Eu am lucrat de la 8 la 16, într-o perioadă, iar în alta de la 8.30 la 16.30 în Ministerul Mediului şi femeile care lucrau în minister erau mulţumite pentru că puteau dimineaţa să-şi ducă copii la şcoală sau la grădiniţă. Acum ducându-l de la 8, cum spune domnul Mihai Răzvan Ungureanu, iar a mai nemulţumit o categorie de oameni, care nu poate să lase copilul la grădiniţă de la 7 jumătate, că vine doamna educatoare de la 8, dar nici nu poate întârzâia la serviciu, deci, ce să facă mămica? Vedeţi unde sunt problemele oamenilor şi care sunt deciziile pe care le-au luat… Şi vă mai spun încă ceva despre actualul guvern, uitaţi-vă şi vedeţi cine face parte din el. Am ajuns la o concluzie tristă, în România, cine trădează, are şansă să ajungă ministru. Domnul Mihai Răzvan Ungureanu a fost la PNL, domnul ministru de interne, Berca, a fost la PNL, domnul ministru de externe, Cristian Diaconescu, a fost la PSD şi îi putem lua pe rând. Aproape toţi, ori sunt nişte oameni care, mă rog, au fost în eşalonul doi-trei al partidului şi care au beneficiat de nişte bani, cum este ministrul de la Dezvoltare, care a beneficiat de fonduri puternice din cadrul Ministerului Dezvoltării, ori au trădat şi iată au ajuns miniştri.

Cum apreciaţi schimbarea guvernului în această perioadă, înainte cu câteva luni de alegerile din acest an?

Eu am spus încă de acum doi ani că PDL-ul va pierde alegerile şi am spus că va pierde alegerile pentru că i-a înşelat şi i-a minţit pe oameni. Acum, schimbarea guvernului, această mişcare, să nu mai fie PDL-ul cu culoarea portocalie, ci să fie o altă formaţiune politică, să fie Mişcarea Populară, cu alte culori, altă mărie cu aceeaşi pălărie, sunt nişte ultime eforturi ale PDL-ului de a-şi minimiza pierderile, pentru că de pierdut vor pierde şi vedeţi, panica care i-au cuprins în această perioadă, schimbă guvernul, schimbă sigla, schimbă culoarea, schimbă formaţiunea politică, deci sunt într-o mare panică, sunt conştienţi de faptul că vor pierde şi acum recurg la tot felul de tertipuri.

Totuşi, la investitura actualului prim-ministru am observat unele nesincronizări în ceea ce priveşte coaliţia USL-ului, cu acel mesaj al domnului Victor Ponta din Parlament. Există o neconcordanţă încă sau ce se întâmplă?

Nu. Există încă dialog între PNL, PSD şi PC, domnul Victor Ponta a avut un mesaj bun, dar care nu-şi găsea locul atunci. Toată lumea a comentat acest fapt. Supărarea pe care am avut-o eu personal şi colegii din PNL a fost aceea că „vom sprijini guvernul”, adică, n-avem cum să sprijinim guvernul. Dar şi în familie soţul şi soţia nu comunică chiar cum îşi doresc, dar până la urmă animozităţile acestea sunt de trecut pentru că împreună vom putea să schimbăm această putere, asta nu înseamnă că noi ca partid, PNL, ne-am pierdut identitatea sau că am devenit de stânga. Şi noi şi PSD-ul suntem partide care avem doctrină, care ne-am păstrat-o de-a lungul timpului, n-am devenit peste noapte, cum a devenit PD-ul din partid de stânga în partid de dreapta. Avem nişte înaintaşi care ne obligă pe noi să fim responsabili faţă de ei şi faţă de cetăţean.

Cum comentaţi decizia Curţii Constituţionale ca neconstituţională legea de comasare a alegerilor?

Foarte corectă. De aceea noi am şi atacat asumarea de răspundere la Curtea Constituţională, pentru că juriştii noştri au spus foarte clar că nu este constituţională această lege. Este normal să avem alegeri locale în care să vedem ce a făcut primarul, ce n-a făcut, ce oferte locale sunt, şi să avem alegeri parlamentare, în care să venim fiecare formaţiune politică cu oferta, cu criticile, cu realizările pe care le avem.

Cum se desfăşoară activitatea în teritoriu al unui parlamentar?

În teritoriu este destul de dificil să desfăşori o activitate de parlamentar, din simplul motiv că, de exemplu, în colegiul meu am 93 de sate, ceea ce este foarte, foarte greu să ajungi în fiecare sat, într-un moment în care să te întâlneşti cu cât mai multă lume. Şi atunci, pe de-o parte, eu am cabinetul parlamentar din Aleşd, iar pe de altă parte, încerc, prin discuţiile pe care le am cu primarii, indiferent de coloratura lor politică, prin întâlnirile pe care le am în teritoriu, să am contact cu câţi mai mulţi cetăţeni din zona respectivă şi de asemenea am şi consultări periodice cu profesori, cu doctori din zonă, cu formatori de opinie care ştiu problemele din domeniile sociale.

        Doamnă deputat, Lucia Varga, vă mulţumim.

        Şi eu vă mulţumesc.